Membrana...

Timpul nu imi poate imbatrini pielea
Si nici risul nu poate zbirci.
Doar tu...

Nici acul nu se poate strecura
Si nici piatra nu poate zdrobi.
Doar tu...

Nici doctorul nu poate reface
Si nici orisicare medicament.
Doar tu...

Vinul si Painea

Cu acorduri invechite
Si germane frantuzite
Iti voi hrani sufletul.
Cu calciul oaselor
Si cu RH-ul vaselor
Iti voi hrani corpul.

Meditatie II

Stau. Veghez. Surprind.
Stelele se vad vestind
Pe cerul Amurgului;
Ma las doar Vantului…

Ajung departe.

Natura noua

Soare, ploaie, trasnet dur.
Ochiu-mi e tot mai sur.
Simt usor adiand un vant
Si un aer parca patand.

Pietre, noroi, iarba moale…
Am in cap doar ideile tale.
Copaci-s tremurand, frunzele cazand
Si sufletu-mi tot mai bland.

Alge, nuferi, verde albastrui.
Zambetu-mi e al nimanui.
Merg incet pe asta cale
Si fac loc vremurilor tale.

Scantei, taciune, flacara albastra.
Privirea-mi ramane-n fereastra.
Nici clopotele nu mai bat.
Mai am, doar, de stat.

Timpul trece, Soarele apune.
Ma uit la o rose Lume
Agitandu-se-n fata mea-
Eu, un simplu trecator;
Doar o marunta stea-
Parca uitand mereu ce vor.

Timpul trece, Soarele apune.
Ma uit la o neagra Lume
Incetinind ca un muribund-
Caci e greu sa fugi bolnav mereu,
Tot bolind, tot turband-
Parca si mie mi-e mai greu.

Poama

Intreaga-mi viata am stat sub semn,
Sub fantoma lui Etern.
Vesnic trecator- strivind;
Finalul stelelor amutind…

Popasul zilelor meditand,
In urma Sferei mergand,
Frunze-plumb centenar
Lasate de plopul solitar…

De parfumul ielelor surzind,
Doar seva inca soptind
Drumul putin de-l mai mergi-
In bolta pajistea de-o gasesti…

Vals

Ascult peretele...
Iata cum se ciocnesc atomii!

Ce vals al visului alb-ingalbenit,
Poate de la prea mult fumat...
Poate de la gandu-mi invechit...
Ce urlet disperat-munte de viori,
Poate arcusurile s-au rupt deodata...
Poate muzicianul e cuprins de fiori...
Ce raze cad atit de indiscret,
Poate de la un Soare racit...
Poate de la un Nor siret...

Cit de violent dans stralucitor!...

Se ciocnesc atomii, Iata!
Pertele ascult...

Meditatie

Timpul atat se va scurge.
Cat timp Soarele va apune,
Nimeni nu iti va spune,
Cand si cine Viata o smulge.

In ceasta ceata si fum.
Te vei gasi, iarasi, sezand,
Gandind viitorul, tremurand,
Lasand trecutul in scrum.

Tot acolo, lumina albastruie.
O nota va cobori in bemol,
Iar deasupra vechiului sol,
Luna va incepe sa se suie.

O Secunda

Si daca timpul s-ar opri pentru macar o secunda
Si daca nimeni n-ar fi sa vada, sa auda
Te-as striga prin noapte,prin atmosfera uda
Ti-as urla niste soapte aflate din natura.

Si daca o secunda s-ar transforma in eternitate
Si daca nici o unda n-ar ajunge prea departe,
Ma voi multumi cu doar o naluca, singura dintre toate
Si voi tintui din nou ultimele raze cu un zambet lunatec.

Sed intre radacinile curgande
Privind muschiul putrezit
D-atatea picaturi surde,
D-atata vis mucegait.

Aci nourii trec prin munte
Soarele nemai reusind
Cu raze, iar, sa inunde
Solul, acum, incet murind.

Un urlet de fiara auzind,
Gandi ca-i urs in cusca
Sau lup incet pierind
Si-i aproape; aproape musca…

Tunet- sunetul cel ud,
S-aude din codru curgand,
Dus grabit inspre sud
De vesnicul vant suierand.

Si de supt unghii, malul,
Acuma negru-sangeriu,
Imi zambeste- si el satul
De tot verdele-cenusiu.

Si-mi las oasele-mi inghetate
Pe covor de frunze uleioase,
Iar in ceasta vesnica noapte
Voi ridica doar cantice duioase.

Rituri pagane-mi vin in minte
Si Soarele nevazut zeificand,
Gandesc in vuiet, nu-n cuvinte
Si mai aud fiara urland.

Frigu-mi intra-ncet in sange…
Imi ingrop iarasi visul
Ce sufletu-ncet il frange.
Astazi a cazut invinsul.

Solar system

The streets remain in my system,
The Night-the Shore of wisdom,
Keeps whoring my brain,
While I fill the scars that remain
With ashes from the Sky!

Washing up the forgotten Ruins
With Jesus' godly doings,
While filling up the Sky
With the paintings from dye
Of the Old Suns...

The Sun comes and goes,
The Sky runs these shores,
The Sun comes and goes,
The Sky runs off-shores!

The Burden of the Picture,
Pressing hard on the Scripture,
Makes the timeless Night
Get onto Her feet n' fight
The up-comnig Sun!

It's time for the Stars
To fall off Mars
And fill the whole Air
With the Dust of Care
And of the reigning height!

The Sun came and went,
The Sky never felt,
The Sun came and went,
The Sky didn't melt!

La Livada de Tutun

Printre ceturi de matase
Si greieri de livezi,
Foaia de Tutun ma luase
Si ma duse prin cirezi.

Caini, cai, vaci si oi,
Toti rumegand saruri de roua
Sau oua din iarba moi
Si timpul acordat voua.

Una din vaci veni
Si se aseza deasupra.
Cu clavicula stanga ma-nghiti
Si prin ea mi-am dat tura:

Printre stancile creierului
Vazui ceva ce doar semana
Cu inima porcului de-alaturi.
Atunci incepe a ma durea mana.

Mi-am continuat drumul
Doar cu mana dreapta,
Inecat fiind de fumul
Mirosului de fata.

Ma-ndreptai spre lumina,
Escaladand un plaman,
Pana observai ca-i stinsa.
Atunci veni gandul pagan.

Am reusit sa ies sub coada,
Cazand in batista mea,
Ce ascundea de argint o bucata-
Cat mai departe de Lichea...

Roman

Kill me in the style of the roman-
Take the spear, pierce my chest,
And watch the blood and water
Pouring down, running to the west.

Kill me, for I've grown old,
My bones have turned to wood-
Take the needle out o' me,
I'd have taken your pain, if I could...

Kill me, for the wind has stopped.
My mouth of blood is full-
Take the crown off my head-
Take it, and give it to the fool!

Regele Nomad

In vremuri de mult uitate,
Pe cand vorbele erau fapte,
A existat un nomad popor
Ce se ocupa cu vit(z)a din ogor.
Ei bine, acesta cu siguranta avea,
(Caci pe atunci altfel nu se putea!)
Un print nomad mostenitor,
Peste al sau nomad popor.
Dupa ce tatal sau a plecat,
Dumnezeu, deodata, S-a aplecat
Pe print-rege sa-l puna,
Insa situatia nu era buna!
In calitate de rege nomad
Ce domneste peste popor nomad,
Acestuia ii trebuiau ani cativa
Peste hotar, pentru a se schimba!
Asa ca fiul regesc o lua la goana,
Fara avea in sacosa o poama,
Spre taramuri de mult duse,
In imperii de mult apuse.
Cand, insa, drumul-termina,
Se intoarse, suspina,
Si striga in gura mare:
"Am fost peste mari si oceane,
Am umblat mult si indelungat,
Eu sunt Regele acestui Regat!"
Insa oamenii l-au uitat,
Dupa atatia ani de umblat!...
Totul in jur se schimbase,
Obloanele toate erau trase!
Cativa batrani, numai,
Isi aminteau de el, dar vai!,
Singur a umblat, indelungat,
Si a ajuns un Rege fara Regat!