Meditatie III

Cu Dumnezeu de partea mea
Stiu ca voi muri...

Nimicul, Totul, Inceputul, Sfirsitul!

Am fost creati pentru a idolatriza,
Un cult, o viata a manifesta
Si o incredere orbita
Pentru lumea innebunita.

Iata, Stapine! Poemul ti-L inchin:
O alta constientizare a nimicului crestin...
Nu aduc nimic nou aici,
Si Tu, cred, Te-ai satura de critici.

Eu nu mai critic de ceva vreme,
Dar nici nu mai astept semne...
O!, Mare Ceasornicar!
Schimba bateriile, macar...

Sfirsitul, Inceputul, Totul, Nimicul!

Cu Dumnezeu de partea mea
Stiu ca voi muri...

Pe un Piedestal

Printre serii de nimicuri ma preling
Iar mastile ceramice pleaca zimbind,
Lasindu-ma singur in lumea de-asfalt.

Ma urc incet pe un piedestal inalt.

Printre norii lacrimind voi muri,
Pasarile venind, plecind, vor urmari
Trecerea mea in nefiinta.

Nimeni nu va aprecia a mea straduinta.

Printre sufletele mov voi cobori
Si norii, porumbeii albi voi uri
Si ma voi arunca in abis.

Pe lumea mea niciodata nu a nins.

Muza fara de Cintec

In penumbra salasluieste Ea!
Dar pare compusa din lumina:
Cu ochii ce radiaza dragostea divina
Incalzeste aproape orice suflet!
Iar cu al ei vesnic zimbet
Imi imbata intotdeauna mintea...

Faptura, din Cer esti cioplita!
Fara de suflet si far-de pudoare
Imi ridici probleme si doar o intrebare,
Caci ma poti arunca in negura!
Cu a ta inima ce nimeni nu o fura
Provoci teama, o teama cumplita...

Esti muza ce cintec nu are!
Nimic nu te poate descrie:
Nici poze, statui si nici poezie,
Poate doar vis, dar nu e destul!
Stau si te privesc nesatul
Gindindu-ti pe fata intiia raza de Soare...

Tu umblii in stofe alese,
Eu in moravuri neintelese!

Tu desertul stai de-l veghezi,
Eu pururi stau in livezi!

Tu intrebi de intr-adevar exista,
Eu rid de tot ce misca!

Tu esti desprinsa din alta era,
Eu sint o hiena efemera!

Tu ai sufletul departe dus,
Eu ramin cu hoitul in apus...